Tuesday, April 5, 2022

DESPRE SCHIBARE PR1

SCHIMBÁRE, schimbări, s. f. Acțiunea de a (se) schimba și rezultatul ei; schimbat. ◊ Schimbarea la Față (a lui Isus Hristos) = sărbătoare bisericească ortodoxă care se prăznuiește la 6 august. – V. schimba. sursa: DEX '09 (2009) adăugată de blaurb. acțiuni schimbare sf [At: CORESI, EV. 531 / Pl: ~bări / E: schimba] 1-2 Schimb (1-2). 3 (Înv; îlav) Fără ~ Fără întrerupere. 4 (Spc) Predare a unei sume de bani pentru a primi o alta de (aproximativ) aceeași valoare, dar constând din alte monede sau bancnote Si: schimb (21). 5 (Spc) Înlocuire a penajului, a părului, a dinților etc. unor ființe și dezvoltarea în locul lor a altor pene, altui păr, altor dinți etc. 6 (Spc) Îndepărtare a cuiva dintr-un post, dintr-o funcție, dintr-o sarcină etc. și înlocuirea lui cu altcineva. 7 (Îvr; îlv) A lua ~ A schimba (7). 8 (Spc) Dezbrăcare de hainele murdare și îmbrăcare a altora curate Si: (rar) primenire, schimb (36). 9 (Înv) Trimitere, adresare (a ceva) unul către altul. 10 Așezare, fixare în altă parte. 11 Abatere de la poziția, de la situația, de la direcția inițială (dată) și adoptarea ori determinarea altui mers, altui curs, altei soluții, renunțare la direcția inițială, la cursul inițial în favoarea altei direcții, altui curs. 12 Modificare a formei, a aspectului, a structurii, a conținutului Si: metamorfoză, transformare, (înv) schimbăciune, schimbătură (3). 13 (Îs) ~ la față (a Domnului) Sărbătoare creștină care se celebrează la 6 august în amintirea evenimentului care, după religia creștină, s-a petrecut pe muntele Tabor, când Iisus s-a arătat la trei dintre ucenicii săi, cu fața transformată, plină de strălucire Si: (îvp) preobrajenie. 14 (Spc) Folosire a unui nume (de persoană), a unui toponimic, a unui apelativ etc. în locul altuia folosit până atunci. 15 (Mat; îvr; spc) Simplificare (prin diviziune). sursa: MDA2 (2010) adăugată de LauraGellner acțiuni SCHIMBÁRE, schimbări, s. f. Acțiunea de a (se) schimba și rezultatul ei; schimbat. ♦ Schimbarea la Față (a lui Isus Cristos) = sărbătoare bisericească ortodoxă care se prăznuiește la 6 august. – V. schimba. sursa: DEX '98 (1998) adăugată de IoanSoleriu acțiuni SCHIMBÁRE, schimbări, s. f. Acțiunea de a (se) schimba și rezultatul ei. 1. Înlocuirea unui lucru cu altul. Schimbarea numelui. 2. Întorsătură care s-a produs la cineva sau la ceva spre ceva nou; modificare, transformare, prefacere. Iscoditoare și ageră la minte, nu-i scăpase nimic din schimbările grăbite ale locurilor, oamenilor și năravurilor. C. PETRESCU, A. 393. Nu o mai cunoștea [grădina] și văzînd pe argat, îl întrebă despre acea schimbare. ISPIRESCU, L. 168. Cînd Elena îi răspunse, făcînd o ușoară aluzie la schimbarea opiniilor lui, el deveni palid de mînie. BPLINTINEANU, O. 445. sursa: DLRLC (1955-1957) adăugată de LauraGellner acțiuni schimbare f. acțiunea de a (se) schimba și rezultatul ei: 1. modificațiune, transformațiune, variațiune; 2. Schimbarea la față a Domnului, arătarea Mântuitorului la trei din apostoli pe muntele Tabor și sărbătoarea ținută cu acea ocaziune (6 August). sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de LauraGellner acțiuni schimbáre f., pl. ărĭ. Acțiunea de a (se) schimba. Rezultatu acesteĭ acțiunĭ: e o mare schimbare între ziŭa de ĭerĭ și cea de azĭ. sursa: Scriban (1939) adăugată de blaurb. acțiuni SCHIMBÁ, schimb, vb. I. 1. Tranz. A înlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva (de aceeași natură). ◊ Expr. A schimba scrisori = a coresponda. A schimba o vorbă (sau un cuvânt, câteva vorbe, câteva cuvinte etc.) (cu cineva) = a sta (puțin) de vorbă; a conversa, a vorbi (cu cineva). 2. Tranz. A ceda un lucru, un bun, pentru a lua în locul lui altul (echivalent ca valoare), a ceda un obiect pentru altul, a face schimb. ♦ A ceda o sumă de bani pentru a primi alta de aceeași valoare, dar constând din alte monede. 3. Tranz. A da unui lucru altă formă, alt aspect etc.; a modifica, a transforma. ◊ Expr. A schimba vorba = a abate convorbirea în altă direcție. A schimba cântecul (sau tonul, nota, foaia etc.) = a-și modifica comportarea, atitudinea. (Refl.) Se schimbă vorba, se spune când intervine ceva care modifică situația existentă. ♦ Refl. (Despre oameni) A-și modifica aspectul, firea, conduita etc. ♦ Refl. (Despre timp, vreme) A se modifica (în bine sau în rău). 4. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (cu) rufe curate, a (se) primeni; a(-și) pune alte haine în locul celor purtate până atunci. ♦ (Înv.) A (se) travesti. 5. Tranz. A muta (în alt loc, în altă parte). – Lat. *excambiare. sursa: DEX '09 (2009) adăugată de blaurb. acțiuni scâmba v vz schimba sursa: MDA2 (2010) adăugată de LauraGellner acțiuni schimba [At: (a. 1550-1600) GCR I, 8/22 / V: (îrg) ști~, (înv) scâm~ / Pzi: schimb / E: ml *excambiare] 1 vt(a) A înlocui cu altcineva sau cu altceva (de aceeași natură sau de aceeași valoare etc.). 2 vt(a) A da, a ceda pentru a primi în loc altceva (de aceeași valoare). 3 vt (Reg; îe) A ~ inelele A (se) logodi. 4 vt (Spc; c. i. o sumă de bani) A da pentru a primi alta de aceeași valoare, dar în alte monede sau bancnote. 5 vt (Spc; c. i. vehicule) A coborî dintr-unul și a se urca în altul (pentru a merge mai departe, pentru a ajunge la destinație). 6 vt (Spc; c. i. părul, dinții, penajul etc.) A-i cădea și a căpăta (ulterior) altul în loc, de același fel. 7 vt (Spc; c. i. oameni) A îndepărta dintr-un post, dintr-o funcție etc. 8 vt (Spc; c. i. oameni) A înlocui cu altcineva într-un post, într-o funcție. 9 vt (Spc; c. i. oameni) A trece dintr-un post, dintr-o funcție etc. în alta. 10 vt A ajunge să fie martor la înlocuirea unei (sau unor) persoane cu alta (sau cu altele) într-un post, într-o funcție etc. 11-12 vrt (Spc) A (se) dezbrăca (de rufele, hainele etc. murdare, purtate, uzate) și a se îmbrăca cu altele curate, bune etc. Si: a (se) primeni. 13-14 vrt (Pgn) A-și pune alte rufe, haine, obiecte de podoabă. 15 vt (C. i. obiecte de așternut) A scoate și a pune în loc altul, spălat, curat, mai bun. 16-17 vrt (Înv) A (se) travesti (pentru a nu fi recunoscut). 18 vt A adresa unul către altul. 19 vt (Îe) A ~ priviri (sau o privire, ochiri) A se privi unul pe altul (fugitiv, în mod semnificativ, cu subînțeles). 20 vt (De obicei cu determinări ca „o vorbă”, „o vorbă, două”, „un cuvânt” etc.) A vorbi, a discuta (puțin) cu cineva sau unul cu altul. 21 vt (C. i. păreri, impresii, gânduri, știri etc.) A face cunoscut unul altuia, a-și împărtăși în mod reciproc (oral sau în scris). 22 vt (C. i. focuri de armă, de artilerie etc.) A trage unul asupra altuia. 23 vt (C. i. locul în care se află cineva sau ceva) A așeza în altă parte Vz muta (2). 24-25 vti (Reg; d. cai; îe) A ~ urechile (înapoi) sau a ~ din urechi A ciuli (3) urechile. 26 vr (Înv; îe) A se ~ din viață (în neviață sau din viața aceasta lumească) A muri (1). 27 vt (Reg; c. i. cărțile de joc) A amesteca (înainte de a împărți jucătorilor). 28 vt (C. i. gânduri, hotărâri, intenții, drumul, orientarea, cursul etc. a ceva) A abate de la situația, de la direcția inițială (dată), determinând alt mers, alt curs, altă soluție, renunțând la direcția inițială, la cursul inițial în favoarea altei direcții, altui curs Si: (îvp) a muta. 29-30 vtr A face să sufere sau a suferi modificări în formă, în aspect, în structură, în conținut etc., dând sau căpătând altă înfățișare Si: a (se) modifica, a (se) transforma, (îvp) a (se) muta. 31-32 vti (D. oameni; îe) A ~ fețe-fețe (sau, îrg, fețe, fel de fel de fețe) sau a ~ la fețe A se înroși la față sau a deveni palid din cauza unei emoții puternice, a unei trăiri psihice vii, a unei boli etc. 33 vrp (Îe) Se ~bă vorba (sau socoteala, chestiunea etc.) Se zice când intervine ceva care modifică o situație existentă, prevăzută. 34 vt (Îrg; îe) A-și ~ cuvântul A se răzgândi. 35 vt (Spc; c. i. nume onomastice, toponimice, apelative etc.) A da,a folosi altul decât cel avut până atunci. 36 vt (Îvr; c. i. o fracție, un radical, o expresie algebrică etc.) A simplifica. sursa: MDA2 (2010) adăugată de LauraGellner acțiuni SCHIMBÁ, schimb, vb. I. 1. Tranz. A înlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva (de aceeași natură). ◊ Expr. A schimba scrisori = a coresponda. A schimba o vorbă (sau un cuvânt, câteva vorbe, câteva cuvinte etc.) (cu cineva) = a sta (puțin) de vorbă; a conversa, a vorbi (cu cineva). 2. Tranz. A ceda un lucru, un bun, pentru a lua în locul lui altul (echivalent ca valoare), a ceda un obiect pentru altul, a face schimb. ♦ A ceda o sumă de bani pentru a primi alta de aceeași valoare, dar constând din alte monede. 3. Tranz. A da unui lucru altă formă, alt aspect etc.; a modifica, a transforma. ◊ Expr. A schimba vorba = a abate convorbirea în altă direcție. A schimba cântecul (sau tonul, nota, foaia etc) = a-și modifica comportarea, atitudinea. (Refl.) Se schimbă vorba, se spune când intervine ceva care modifică situația existentă. ♦ Refl. (Despre oameni) A-și modifica aspectul, firea, conduita etc. ♦ Refl. (Despre timp, vreme) A se modifica (în bine sau în rău). 4. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (cu) rufe curate, a (se) primeni; a(-și) pune alte haine decât cele purtate până atunci. ♦ (Înv.) A (se) travesti. 5. Tranz. A muta (în alt loc, în altă parte). – Lat. *excambiare. sursa: DEX '98 (1998) adăugată de IoanSoleriu acțiuni SCHIMBÁ, schimb, vb. I. Tranz. 1. A înlocui ceva sau pe cineva cu altceva sau cu altcineva. Le schimba [porumbeilor] apa și împrăștia pe pămînt... grăunțele. PAS, Z. I 130. Intră în odaia din dreapta și-și schimbă broboada. SADOVEANU, B. 30. ◊ Refl. pas. Sus, pași grei făceau să răsune șlepul. Se schimbau sentinelele. DUMITRIU, N. 137. ◊ Expr. A schimba scrisori = a coresponda. (Refl. pas.) Între doi inși... s-au schimbat următoarele scrisori. MACEDONSKI, O. III 112. A schimba (cîte) o vorbă (sau un cuvînt), sau (cîteva) vorbe (sau cuvinte) = a sta puțin de vorbă. Au schimbat cîteva vorbe repezi, apoi, cînd în sală s-a făcut liniște, a vorbit din nou Lupu. GALAN, Z. R. 26. Schimbăm cîte un cuvînt noaptea. SAHIA, N. 116. Coborîră în Calea Victoriei fără a schimba un cuvînt. REBREANU, R. I 43. ◊ (Obiectul care ia locul altuia se introduce prin prep. «cu», «pe», «întru») Studenta... schimbă cartea de anatomie pe un roman. C. PETRESCU, Î. II 216. Cum fură ei schimbați cu niște căței. SBIERA, P. 114. Să nu schimb a ta coroană într-o ramură de spini. EMINESCU, O. I 146. 2. A da, a ceda un obiect, un bun pentru altul, a face schimb. ♦ A da o sumă de bani pentru a primi alta de aceeași valoare, dar constînd din alte monede. 3. A da unui lucru altă formă, alt aspect, altă înfățișare, altă valoare; a modifica, a transforma, a preface. Îi ajunsese la ureche că țăranii umblă să schimbe ce-a fost în trecut. REBREANU, R. I 255. Dar timpul, care schimbă toate, adusese rînduială și la gurile Dunării. BART, E. 322. ◊ Expr. A schimba foaia = a-și modifica purtarea față de cineva, ◊ Refl. Îți place cum s-au schimbat lucrurile? Acuma găsești de toate la magazin. DAVIDOGLU, M. 82. Nu se putea domiri... cum de în cîteva zile s-au schimbat astfel locurile? ISPIRESCU, L. 9. Pînă la Tecuci vremea se schimbă cînd spre vînt, cînd spre ploaie; pulberea și glodul se luptă pe rînd asupră-mi. RUSSO, O. 144. (Urmat de determinări introduse prin prep. «în») Pădurile se schimbaseră în cîmpii. ISPIRESCU, L. 9. Palatul... s-a schimbat iarăși în sărăcăciosul bordei al moșneagului. CREANGĂ, P. 89.
(Expr.) Se schimbă vorba, se zice cînd intervine ceva care modifică o situație. De la Neamț la Fălticeni și de la Fălticeni la Neamț era pentru noi atunci o palmă de loc. Dar acum se schimba vorba: o cale scurtă de două poște, de la Fălticeni la Neamț, nu se potrivește c-o întindere de șase poște, lungi și obositoare de la Iași pînă la Neamț. CREANGĂ, A. 116. ♦ (Despre oameni) A-și modifica firea, glasul, conduita. Dragă, schimbă-ți purtarea, Dacă vrei să fii a mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 422. ◊ Refl. Trec vremile și cu ele se schimbă și oamenii. ANGHEL, PR. 107. Ăst somn nu prea-mi place și o să i-o spui. – Ba să-ți cauți treaba, că mănînci trînteală, S-a schimbat boierul, nu e cum îl știi. ALEXANDRESCU, P. 65. (Expr.) A se schimba la față sau (tranz.) a schimba fețe v. față (I 1). 4. A se îmbrăca cu alte rufe (curate) sau cu alte haine (decît cele purtate pînă atunci). Abia avui vreme a-mi schimba hainele. NEGRUZZI, S. I 67. ◊ Refl. Nurorile... plecară umilite în cămările lor, ca să se schimbe. ISPIRESCU, L. 40. Fă-mă, doamne, țîntă-n grindă, Să văz mîndra cînd se schimbă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 397. (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu» sau «în») Cu cămeașă albă m-am schimbat. SEVASTOS, N. 12. ♦ A da cuiva rufărie curată sau alte haine. Îi duce la sine în casă și-i schimbă în haine uscate, că ale lor toate erau ude. RETEGANUL, P. IV 76. ♦ (Învechit) A travesti. În stremțe mă-nvelește De mă schimbă calicește. ALECSANDRI, P. P. 137. 5. A muta dintr-un loc într-altul, a așeza în altă parte, a abate în altă direcție. Eu schimb privirea-n altă parte. PĂUN-PINCIO, P. 59. Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă, Ce cu-a turmelor pășune a ei patrie ș-o schimbă. EMINESCU, O. I 142. Soarele își schimbă locul Și apune roș ca focul. ALECSANDRI, P. II 19. ◊ Expr- A schimba vorba (sau, mai rar, vorbirea, cuvîntul) = a abate convorbirea în altă direcție (pentru a evita un subiect neplăcut). Emilia încerca să schimbe vorba. C. PETRESCU, Î. II 235. Așa el schimbă vorbirea: Defăimă năpăstuirea. ALEXANDRESCU, P. 32. A schimba cîntecul (sau tonul, nota) = a vorbi sau a acționa altfel decît înainte. A schimba macazul v. macaz. sursa: DLRLC (1955-1957) adăugată de LauraGellner acțiuni schimba prefixul sint. v. A împlini o vârstă rotundă și a schimba cifra zecilor ◊ „Astăzi Ilie Balaci schimbă prefixul, aniversând împlinirea vârstei de 40 de ani.” Ev.z. 13 IX 96 p. 15. ◊ „Felicitându-vă la a 60-a aniversare [...] ne-ați putea spune ce ați câștigat și ce ați pierdut o dată cu schimbarea «prefixului»?” Lit. 5152/96 p. 6 sursa: DCR2 (1997) furnizată de Editura Logos adăugată de raduborza acțiuni A SCHIMBÁ schimb tranz. 1) (ființe, lucruri) A supune unui schimb. ◊ ~ calul pe măgar (sau capra pe gâscă, sau cioara pe pupăză) se spune, când dai un lucru bun și primești altul mai prost. ~ (câte) o vorbă (sau (câteva) vorbe) a sta puțin de vorbă. 2) A face să se schimbe; a preface; a preschimba; a transforma; a modifica. 3) A muta în altă parte. ◊ ~ vorba a trece la altă temă în timpul unei convorbiri; a începe a vorbi despre altceva. ~ cântecul (sau tonul, nota, foaia) a vorbi sau a se purta altfel (cu cineva), decât mai înainte. /
- No comments:

Monday, April 4, 2022

GLOBAL

Global | DW

Folosim cookies pentru a îmbunătăți oferta noastră pentru dvs. Mai multe informații pe această temă găsiți în declarația noastră de protecție a datelor.

Mai multe informații OK
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Rusia, în fața unei înfrângeri zdrobitoare (Spotmedia)

Imagini anti-război la Varșovia

Rusia a pierdut bătălia din nordul Ucrainei, iar acum încearcă să-și păstreze teritoriile din sud și din est.  

L-au boicotat parlamentarii români pe Zelenski?  

Echilibristica riscantă a Chișinăului pe timp de război  

Ucraina: Indignare mondială față de atrocitățile din Bucha  

Spotmedia.ro

Tismăneanu: Invazia Ucrainei este determinată de nevroze, complexe, obsesii și fobii (Spotmedia)

Rămășițele unor vehicule militare rusești în apropiere de Kiev

Vladimir Putin s-a format în cultura politică a bolșevismului târziu, nu-i surâdeau nici demersul democratic, glasnost-ul, decomunizarea, dekaghebizarea, spune politologul Vladimir Tismăneanu.  

Volodimir Zelenski: "Toți trebuie să devină ucraineni"  

Armand Goșu: Putin cumpără timp, ursul e rănit și cu atât mai periculos (Spotmedia)  

Europa mea: Republica Moldova și războiul de lângă noi  

Spotmedia.ro

Germania și planurile sale de apărare antirachetă

Israel sistem antirachetă rachete inamice

Germania vrea să investească 100 de miliarde de euro pentru înarmare. O parte din această sumă ar putea fi folosită pentru apărarea antirachetă. Susținătorii ideii recomandă sistemele israeliene. Există însă și sceptici.  

Scholz către Putin: "Să nu îndrăznească!"  

Cancelarul german Scholz anunţă înarmarea masivă a Bundeswehr  

Ruși împotriva regimului Putin

Demonstraţie împotriva războiului din Ucraina, în Bulgaria

Oripilate de politica președintelui Putin și de războiul acestuia în Ucraina, două tinere din Rusia au părăsit Federația, iar acum organizează proteste în Bulgaria.  

Sentinţă: Nouă ani de închisoare pentru Alexei Navalnîi  

Elveţia aplică sancţiuni - Cât de mult vor suferi ruşii?  

Davide Martello: Gustul libertății pentru refugiații ucraineni

Davide Martello, pianist german de origine italiană, cântă zilnic la granița dintre Polonia și Ucraina pentru oamenii care fug din calea războiului declanșat de Rusia. Într-un război, spune "pianistul păcii", muzica nu poate schimba nimic. Dar pe marginea războiului se creează o atmosferă de siguranță și de libertate.  

Tensiuni între Putin și serviciile de informații (Spotmedia)

O caricatură realizată de Serghei Elkin pentru DW, înfățișându-l pe Anatoli Ciubais plecând din Rusia în Turcia

Kremlinul a fost lovit de un cutremur. Puterea și influența Rusiei au dispărut ca un fum în Ucraina, unde armatele Moscovei au suferit pierderi greu de imaginat, scrie Emilian Isailă de la Spotmedia.  

Războiul lui Putin în Ucraina poate încă să eșueze  

Summit NATO: ”Rusia a devenit un stat totalitar”  

Germania şi UE reduc dependenţa energetică de Rusia  

Spotmedia.ro

Summit NATO: ”Rusia a devenit un stat totalitar”

Summitul NATO

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi la Varşovia că Rusia a devenit un ''stat totalitar'' şi a făcut apel la înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei în urma invaziei din Ucraina. Reacții în Germania.  

Iohannis: România și Moldova nu sunt în pericol de a fi atacate de Rusia  

Jens Stoltenberg: NATO va aproba joi patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia  

OPINI

Onorată instanță, să ne ierți, că la discursul lui Zelenski nu ne simțeam prea bine Citeşte întreaga ştire: Onorată instanță, să ne ierți, că la discursul lui Zelenski nu ne simțeam prea bine
Pierzându-și funcțiile fără vreo explicație sau analiză a performanțelor, exact așa cum le-a și căpătat, Florin Cîțu simte că bate un vânt al imprevizibilului, care îl face să nu mai știe exact dacă vorbește în prezentul parlamentar, sau în viitorul judiciar Citeşte întreaga ştire: Onorată instanță, să ne ierți, că la discursul lui Zelenski nu ne simțeam prea bineFlorin Cîțu își pregătise o revenire triumfală în prim-plan. Asta înainte de a se întoarce din SUA și de a-și găsi locul de pe limba lui Rareș Bogdan ocupat de Nicolae Ciucă. Vizita în țara despre care a auzit fostul premier că ar unge președinții din România a fost îndelung pregătită și negociată. Cum a ajuns Nancy Pelosi „purtător de cuvânt” la televiziunile românești Este posibil ca demersurile să fi început încă de pe vremea când Florin Cîțu era premier. Acum, fiind doar președinte al Senatului, n-a avut parte de cine știe ce întâlniri glorioase. Desigur, s-a întâlnit cu oamenii aflați la același nivel în parlamentul american. De exemplu, a avut o întrevedere cu influenta Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților a SUA. Cum funcția doamnei Pelosi se numește în engleză, în original, „Speaker of the United States House of Representatives” și cum, în zgârcenia-i, Florin Cîțu a plătit, probabil, pentru difuzarea știrilor, dar nu și pentru o traducere corectă, mai multe televiziuni din România au prezentat întâlnirea Președintelui Senatului din România cu „purtătoarea de cuvânt a Casei Reprezentanților”. Citeşte întreaga ştire: Onorată instanță, să ne ierți, că la discursul lui Zelenski nu ne simțeam prea bine Cunoscând nivelul clasei politice actuale din România, ne putem imagina că inclusiv mulți colegi de partid de-ai domnului Cîțu s-au revoltat: „Păi bine, mă! Domnul general Ciucă stă aici și se luptă cu Putin, iar Cîțu bate atâta drum ca să vorbească doar cu purtători de cuvânt? Ăsta ne face partidul de râs!”. Dacă domnul Cîțu ar fi reușit măcar să treacă prin cadru într-o filmare cu vicepreședintele Kamala Harris sau să obțină o poză alături de Commander, noul câine al președintelui Biden, ar fi fost primit de către masele peneliste ca un erou. Așa însă, chiar și în ochii ultimilor fideli a părut că a făcut ditamai deplasarea doar pentru a se întâlni cu Dan Cărbunaru al lor, da cu fustă și fără barbă. RECOMANDĂRI CAMERA ASCUNSĂ Într-o biserică din Titan, „cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel”, actorul Dan Puric a elogiat legionari și a acuzat UE: „Ce era Pilat din Pont? Un comisar european” Trădat la o șampanie Întâmpinat fără covor roșu, fanfară și pionieri, cum era convins că merită, Florin Cîțu a fost abandonat chiar și la petrecerea pe care o convocase la partid cu ocazia zilei sale de naștere. Nu doar că n-au răspuns invitației de a bea un suc și de-a mânca o măslină de la RAPPS cu șefu, dar cei mai mulți dintre fruntașii partidului au ținut morțiș să informeze lumea, mai direct sau mai pe surse, că ei aveau alte treburi la ora aia. Citeşte întreaga ştire: Onorată instanță, să ne ierți, că la discursul lui Zelenski nu ne simțeam prea bine Ni-i și putem imagina pe Florin Cîțu și Dan Vâlceanu stând triști pe o bordură și calculând, ca doi mari economiști în viață, ce e mai rentabil: să înapoieze șampania la gospodăria de partid și să piardă garanția pe sticle sau să o bea în doi. „…stimați invitați, onorată instanță!” Și, totuși, Florin Cîțu, chiar și demisionat de la șefia partidului, mai avea un as în mânecă pentru a ieși cu fruntea sus din lumea mare a politicii: discursul lui Volodimir Zelenski în Parlamentul României, discurs pe care se laudă de aproape două săptămâni că l-a aranjat el însuși. RECOMANDĂRI Încercarea unei familii de a fugi din calea rușilor, încheiată cu o execuție. Cu mâinile ridicate, un bărbat a fost împușcat de ruși Și a sosit ziua marelui eveniment, s-a făcut ora 19.00, apoi ora 19.01. Florin Cîțu deschide gura oficial: „Domnule președinte Volo…dimir Zelenski, președinte al Ucrainei, domnule președinte al Camerei Deputaților, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, doamnelor și domnilor senatori și deputați, stimați invitați, onorată instanță…”. Citeşte întreaga ştire: Onorată instanță, să ne ierți, că la discursul lui Zelenski nu ne simțeam prea bineHenț! E prea mult. De două ori „onorată instanță” în intervalul a nici două minute. Este clar că omul este frământat de niște gânduri, că-l roade ceva, că-l obsedează perspectiva unui viitor nu foarte luminos în ceea ce-l privește. Pe unii, poate, îi pufnește râsul. N-ar trebui. Brusc, la scurt timp după împlinirea vârstei de 50 de ani, pe Florin Cîțu l-a pălit seriozitatea. Este prima dată de când s-a făcut politician când fostul Superman începe să se pregătească mult în avans pentru ceea ce îl așteaptă. Până acum a preferat să improvizeze enorm, atât în aparițiile publice, cât și în ceea ce privește afacerile de stat. Dar iată că înțelepciunea vine cu vârsta. Știind, probabil, foarte bine ce a făcut ca ministru al Finanțelor și, mai apoi, ca prim-ministru, știind mai bine ca oricine cum a dispus de banii publici și cum și-a cumpărat influență printre primarii partidului cu banii din bugetul de stat, Florin Cîțu a început de pe acum să-și exerseze viitoarele discursuri, pe care se așteaptă să Citeşte întreaga ştire: Onorată instanță, să ne ierți, că la discursul lui Zelenski nu ne simțeam prea bine
- No comments:

STIRI 2022„Noul” plan european pentru Moldova, unirea cu România și secesiunea de regiunea transnistreană. Analiza lui Dionysus Cenusz

Agresiunea militară împotriva Ucrainei exacerbează și mai mult perspectivele de reintegrare a Moldovei, iar acest lucru alimentează motivația unor moldoveni de a susține un „divorț” cu regiunea transnistreană, indiferent de consecințele negative ale unei astfel de decizii . . . Dionysus Cenusha, evaluator principal Insecuritatea regională, exacerbată de politica externă militaristă a Rusiei, a schimbat planurile europene imediate ale Moldovei. Inițial, s-a pus accentul pe accelerarea implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (UE) și pe stabilirea unui program de asociere ambițios până în 2027. Cerere UE depusă de Ucraina (28 februarie), și o mișcare similară anunțată de Georgia (1-2 martie), a lăsat Chișinăul fără altă alternativă decât să se alăture valului de măsuri pro-europene în rândul țărilor asociate Parteneriatului Estic. Așadar, cel puțin în următoarele 2-3 luni, discuția principală va fi consacrată nu implementării reformelor pentru integrarea europeană, ci pregătirii „documentelor” asupra cărora decizia de la Bruxelles privind dreptul Moldovei la statutul de Candidatul UE depinde. În special, autoritățile moldovenești trebuie să ofere răspunsuri cuprinzătoare la chestionarul UE, care va identifica decalajul dintre aspectele politice, economice și instituționale moldovenești și cele europene. În condițiile normalității geopolitice, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de guvernământ ar putea realiza un Acord de Asociere, Plan pentru 2022-2027 și, în același timp, să completeze un chestionar, dar țara se confruntă cu o serie de crize, În același timp, seria de crize prin care trece Moldova îndreaptă atenția publicului către soluții alternative. În ciuda prejudiciului adus statalității sau integrității teritoriale a Republicii Moldova, alternativele pe care publicul le urmărește nu contrazic aspirația europeană. Pe de o parte, interesul cetăţenilor pentru proiectul de reunificare cu România rămâne la un nivel relativ ridicat, acceptabil fie din punct de vedere idealist, fie din punct de vedere utilitar, ca perspectiva realizării unui sentiment de normalitate. Acest lucru contrastează cu incertitudinea cu privire la capacitatea Moldovei de a preveni și rezolva efectiv crizele. Pe de altă parte, există o explozie a sprijinului public pentru secesiunea Moldovei de regiunea transnistreană. Această tendință poate fi explicată prin faptul că o parte a populației țării crede că că recunoașterea independenței regiunii separatiste va grăbi automat drumul european al țării. De fapt, nu există nicio relație de cauzalitate între separatismul transnistrean și, în consecință, drumul către UE, care s-a dovedit a fi o fundătură din cauza eșecurilor regimurilor politice captivate de cercurile oligarhice. „Chestionarul” UE și oportunitățile modeste ale Chișinăului Chestionarul privind statutul unei țări candidate la aderarea la UE este rezultatul unei evaluări serioase a țării candidate. Moldova este în acest proces. Ca un prim pas, UE ar trebui să analizeze mai atent starea de fapt, depășind obiectivul mult mai restrâns și mai superficial de a evalua modul în care Chișinăul pune în aplicare Acordul de Asociere. În acest scop, Bruxelles recurge la un chestionar, pe care Chișinăul este obligat să-l completeze în mod corespunzător dacă dorește ca UE să determine compatibilitatea standardelor moldovenești cu cele europene în domeniul administrației publice. Ministerul Afacerilor Externe a precizat că completarea chestionarului ar necesita „eforturi instituționale colosale” privind sistematizarea informațiilor referitoare la adaptarea legislației europene de către Moldova în această etapă, politicile sectoriale implementate și capacitatea administrativă a țării. Acesta este un chestionar format din 33 de capitole, în cadrul căruia se formulează întrebări foarte specifice, iar răspunsurile solicitate trebuie să fie detaliate, detaliate și fără distorsiuni politice.Pe exemplul unui chestionar primit de Serbia în 2010, putem concluziona că documentul adresat Moldovei poate cuprinde 2000-2500 de întrebări în toate domeniile statului. Împreună cu atașamentele, chestionarul în alb primit de Serbia avea 380 de pagini. Partea sârbă a început pregătirile pentru chestionar încă din 2007, sau cu aproape trei ani înainte ca UE să predea documentul. În acest sens, Belgradul a creat o platformă interministerială cu peste 30 de grupuri de lucru în funcție de fiecare capitol indicat în chestionar. Autoritățile moldovenești au recunoscut că chestionarul este o sarcină extrem de dificilă, dar nu au precizat când și cum intenționează să-l completeze. Fără îndoială, statul este deja împovărat cu multe crize, așa că este important ca autoritățile să găsească toate posibilitățile necesare pentru a completa chestionarul în cel mai bun mod posibil. Procesul trebuie să fie incluziv, ceea ce înseamnă că autoritățile sunt obligate să implice toate forțele politice și actorii nestatali în proces, chiar dacă instituțiile statului sunt responsabile de completarea chestionarului. Un grup de lucru comun (Task Force), format din diplomați de specialitate, funcționari publici sectoriali și mediul academic din Moldova (din țară și din străinătate) cu profil bazat pe afaceri europene, împreună cu societatea civilă locală, poate contribui la reunirea resurselor umane competente pentru a obține informațiile destinate „chestionarului”. O astfel de mobilizare în jurul completării „Chestionarului european” ar trebui să aibă loc imediat după conferința donatorilor de la Berlin, programată pentru 5 aprilie, la care Germania, Franța și România își vor reafirma sprijinul politic și asistența financiară sectorială pentru Moldova (refugiați, securitate energetică). , reforma statului de drept). Unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană Aspirațiile unioniste ale moldovenilor sunt prezente la cel puțin o treime din populația țării. Aproximativ 700 de mii de moldoveni au cetăţenie română, dar o parte semnificativă dintre ei locuiesc în ţările UE. Pentru a înțelege despre ce parte a populației vorbim, trebuie să luăm ca referință recensământul din 2004 (înainte de aderarea României la UE), când numărul cetățenilor din Republica Moldova a ajuns la 3,3 milioane. Deci, din această cifră, aproape 21% dintre cetățeni au primit documente românești care atestă personalitatea. Acesta este un procent aproximativ al celor plecați în străinătate, ceea ce a dus la o reducere a populației Moldovei la 2,6 milioane de oameni. Sondajele recente arată că aproximativ 35% sau 910.000 de oameni rămași în Moldova vor vota într-un referendum pentru reunificarea cu România. Această cifră este aproape la fel de mare ca și segmentul populației Creșterea treptată a sindicalismului se explică prin beneficiile pe care publicul le atribuie apartenenței la statul român, care face parte din UE și are mai multe resurse pentru a fi autosuficientă în comparație cu Moldova, care este din ce în ce mai dependentă de asistența externă. Raționamentul legat de opinia favorabilă a moldovenilor cu privire la independența regiunii transnistrene, aparent, este alimentată de agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei. În contextul desfășurării ilegale a trupelor ruse, precum și al retragerii Rusiei din Consiliul Europei și, respectiv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, regiunea transnistreană se transformă într-o „necunoscută”, și mai periculoasă pentru securitatea națională a Republicii Moldova. . În ciuda, că elita politică (Obnovlenye) și economică (rețeaua oligarhică Sheriff) din regiune s-au abținut să atace Ucraina din motive de interdependență economică și riscul unui răspuns militar ucrainean, regimul separatist este supus intereselor geopolitice ale Rusiei. În esență, regiunea poate fi folosită în orice moment ca o platformă de pe care Rusia poate ataca dacă își servește interesele strategice. În ciuda guvernării pro-reformei și pro-europene, datele sondajelor arată că moldovenii par să fie din ce în ce mai dornici să renunțe fie la independența Republicii Moldova, fie la integritatea sa teritorială. În acest moment, aceste proporții sunt mai mici decât procentul dispus să transfere o parte din suveranitatea țării în favoarea UE sau a Uniunii Eurasiatice (vezi tabelul de mai jos). Dacă Moldova reușește să se apropie de UE prin obținerea statutului de țară candidată, atunci dorința de a se uni cu România, care este parțial văzută ca un substitut pentru statutul de membru UE, ar putea fi redusă. Accelerarea procesului de europenizare a țării poate avea un efect accelerator asupra recunoașterii independenței regiunii transnistrene, mai ales dacă Rusia își intensifică ocuparea Ucrainei sau, și mai rău, o extinde, inclusiv la Odesa, în regiunea transnistreană. . Masa. Opinia publică despre suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova Sondaje Opțiuni % IMAS (feb. 2022) Aderarea la UE 52 Aderarea la Uniunea Eurasiatică 48 Unirea cu România 35 IData (martie 2022) Recunoașterea independenței regiunii transnistrene 31.3 Sursa: compilat de autor cu referire la IMAS și IData În loc de concluzii... „Chestionarul” poate fi un catalizator util pentru crearea unei platforme naționale care să reunească instituțiile și actorii necesari pentru pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la UE, cu un calendar realist pentru atingerea obiectivelor stabilite. Guvernul nu ar trebui să monopolizeze agenda europeană, ci ar trebui să mobilizeze întreaga societate în jurul acestui obiectiv complex și dificil. Având un singur partid politic și o mică parte a societății, perspectiva europeană este puțin probabil să fie fezabilă, chiar dacă, din motive geopolitice, UE acordă Moldovei statutul de țară candidată înainte de sfârșitul acestui an, în 2023, sau înainte. sfârșitul mandatului guvernului PDS în 2025. Mai mult, completarea cu succes a chestionarului și, în consecință, obținerea statutului de țară candidată poate întări percepția pozitivă a independenței țării de către moldoveni, slăbind tendințele unioniste. Cu toate acestea, materializarea perspectivei europene nu va avea același impact asupra poziției moldovenilor cu privire la separarea Moldovei de regiunea transnistreană. Agresiunea militară împotriva Ucrainei exacerbează și mai mult perspectivele de reintegrare a Moldovei, iar acest lucru alimentează motivația unor moldoveni de a susține un „divorț” cu regiunea transnistreană, indiferent de consecințele negative. Citește mai mult: https://www.ipn.md/ru/novyy-evropeyskiy-plan-moldovy-obedinenie-s-rumyniey-i-otdelenie-ot-pridnestrovs-7978_1088960.html#ixzz7PYwGS9gC Tynt.push('cpQdhYLP8r6y8EaKkGJozW'); (function () { var h, s = document.createElement('script'); s.src = (window.location.protocol === 'https:' ? 'https' : 'http') + '://cdn.tynt.com/ti.js'; h = document.getElementsByTagName('script')[0]; h.parentNode.insertBefore(s, h); })();

Blog Archive

Default Thumbnail

Default Thumbnail

About Us

About Us
Lorem Ipsum is simply dummy text of the printing and typesetting industry. Lorem Ipsum has been the industry's.

Main Tags